Raliul Transilvania. Tehnici pentru fotografierea subiectelor în mişcare

Un eveniment aşteptat de mai bine de trei decenii a constituit bucuria tuturor fanilor clujeni ai motorsportului: o probă specială a Raliului Transilvania a avut loc în Piaţa Unirii, la kilometrul zero al Clujului... ocazie excelentă pentru a surprinde câteva imagini inedite, cu bolizii în mişcare...

Aici apare însă principala dificultate a demersului fotografic: "Fotografia este moartea prezentului", spunea Roland Barthes. Prin natura ei, fotografia generează instantanee a ceea ce a fost,  surprinse în imagini statice. Astfel, pentru surprinderea corectă a dinamismului unei curse automobilistice avem două variante:

-fie încercăm să capturăm scena cât mai clară cu putinţă, astfel încât toate detaliile să fie prezente, atât de pe subiectul principal, cât şi din fundal - ceea ce va presupune utilizarea unor timpi de expunere extrem de scurţi (sub 1/500-1/750 sec.), pentru a putea "îngheţa" imaginea. Practic, într-un răstimp atât de scurt, subiectul central nu apucă să se mişte perceptibil relativ la fundal, părând imobil - de unde şi senzaţia că mişcarea a fost suspendată, ca într-un mult mai real Matrix
-fie, din contră, ne concentrăm pe subiect şi dorim să estompăm toate detaliile irelevante din fundal, pe care să îl transformăm în nimic mai mult decât o sugestie şi căreia, în plus, să-i imprimăm o neclaritate de mişcare menită a indica direcţia şi viteza acesteia. Acest din urmă efect se bazează pe latenţa ochiului uman în surprinderea subiectului pe care se concentrează, el nemaiînregistrând ceea ce are loc în fundal, ceea ce nu urmărim trecând ca o perdea difuză prin câmpul nostru vizual.

Pentru realizarea acestui din urmă efect, putem recurge la aşa-numita tehnică de panning, ce presupune utilizarea unui timp relativ lung de expunere (1/20-1/60 sec.), în care să urmărim cu obiectivul subiectul aflat în traversarea câmpului nostru vizual. Esenţial este să ne sincronizăm viteza unghiulară cu care ne vom roti în urmărirea subiectului cu cea a acestuia, astfel încât toate punctele de pe subiect să se afle în acelaşi loc la începutul şi la finele expunerii, doar fundalul să fi suferit o translaţie.

Cu antrenament şi, de preferinţă, cu ajutorul unui monopied, care să elimine oscilaţiile pe axa verticală a aparatului, puteţi obţine rezultate mai mult decât mulţumitoare. Totul este să declanşăm şi să începem mişcarea de rotaţie în momentul în care subiectul a pătruns în cadru în poziţia dorită şi să calculăm ca timpul de expunere să coincidă cu durata rotaţiei pe care o efectuăm (în mod uzual, o fracţiune însemnată dintr-un semicerc). De asemenea, este preferabil să dezactivăm stabilizatorul de imagine, pentru a creşte viteza de focalizare şi ca electronica obiectivul să nu încerce să atenueze fix mişcarea care ne interesa.

Dacă aparatul dispune de un mod de urmărire continuă a subiectului, este bine să îl activăm, pentru a ne asigura că subiectul va fi redat clar pe întreg răstimpul expunerii.

Pe pagina mea de Facebook puteţi vedea mai multe imagini de la raliu, atât instantanee îngheţate, cât şi panning-uri, realizate cu al meu D3100, cu obiectivul 18-105.