FotografieCluj.BlogSpot.RO

sâmbătă, 18 august 2012

Bolta înstelată, imagini fascinante graţie expunerilor prelungite

Lăsarea întunericului nu înseamnă nici pe departe că trebuie să lăsăm aparatele de fotografiat... din contră, noi subiecte devin posibile, graţie expunerilor prelungite, de ordinul zecilor de minute sau, prin suprapunerea imaginilor, chiar al orelor.

Putem astfel surprinde lucruri imperceptibile cu ochiul liber, cum ar fi mişcarea descrisă de stele pe cer. Astfel, aşa cum pe timpul zilei soarele va urca şi coborî înspre linia orizontului, pe o traiectorie eliptică, şi stelele şi constelaţiile vizibile vor descrie o mişcare similară - desigur, cu precizarea că acestea devenind vizibile odată cu lăsarea întunericului, doar mişcarea de coborâre pe curbă va fi perceptibilă; locul rămas liber pe boltă va fi luat de alte şi alte constelaţii, pe măsură ce noaptea înaintează.

Astfel, dacă la o expunere de cca. 30 secunde imaginea boltei înstelate ne va părea uşor mişcată - nu pentru că aparatul nu era fixat pe trepied, ci ca urmare a rotaţiei Pământului, la expuneri mai lungi, de ordinul zecilor de minute, acest lucru poate fi exploatat în mod creativ, după cum vom vedea în cele ce urmează.



Cel mai important lucru este să ne hotărân de la bun început ce dorim să fotografiem: starea boltei la un moment dat, caz în care va trebui să ne limităm expunerile la maximum 15-20 secunde, pentru a evita ca stelele să apară cu dâre de mişcare, ce ar sugera în acest caz o deficenţă de ordin tehnic, sau, din contră, mişcarea boltei pe cer, situaţie ce necesită expuneri de ordinul a minimum 30 minute sau mai mult pentru rezultate suficient de sugestive.

Urmează, desigur, să selectăm zona din cer asupra căreia ne vom focaliza atenţia (şi obiectivul; pentru rezultate optime, vom folosi focalizarea manuală, întrucât sistemul de detecţie pe bază de contrast al DSLR-urilor de nivel mediu şi de început de gamă este practic inutilizabil în atari situaţii). În acest sens, putem fie să selectăm o zonă cât mai densă în stele, fie să alegem o constelaţie cu o formă uşor de recunoscut - precum Carul Mare, extrem de vizibil pe timp de vară.

Pentru pasionaţi, există, desigur şi varianta consultării unei lucrări de astronomie sau a unei aplicaţii pentru smartphone - Google oferă, spre exemplu, Sky Map for Android, cu ajutorul căreia veşi şti în orice moment ce constelaţii sunt vizibile din locaţia dumneavoastră - şi veţi putea orienta aparatul în mod corespunzător. În acest mod, nu doar că veţi fotografia bolta înstelată într-un mod estetic, ci şi riguros din punct de vedere astronomic.

Un posibil factor perturbator, fiind vorba de expuneri extrem de lungi, este reprezentat de luminile urbane. Astfel, pentru a le minimiza influenţa negativă, ideal ar fi să realizaţi fotografiile când sunteţi într-o ieşire la munte, sau cel puţin dintr-un cartier plin de verdeaţă şi cu o densitate mai redusă a străzilor şi la suficientă distanţă de acestea (personal, am realizat imaginile de mai jos din cartierul clujean Andrei Mureşanu).

În schimb, a include doar cerul fără un reper terestru poate fi un lucru destul de clişeistic - caz în care ar fi preferabil să includem şi un astfel de reper, de cele mai multe ori o stâncă sau nişte ruine, care vor fi iluminate de noi, cu ajutorul unei lanterne; alternativ, putem pur şi simplu "picta cu lumină" o anumită suprafaţă, un timp dat (câteva secunde, mult mai puţin decât expunerea cerului, în caz contrar zona respectivă riscând a arăta "arsă").

În ce priveşte diafragma utilizată, vom merge de la f/16 în cazul expunerilor de 30-40 minute, deschizând-o până la un f/4, pentru expunerile de câteva zeci de secunde. Ideal este, desigur, să ţinem sensibilitatea ISO sub control, netrecând de ISO 200, pentru a evita granlulaţia, care devine cu atât mai preztentă cu cât timpul de expunere este mai lung şi, implicit, creşte temperatura senzorului de imagine.

Un alt aspect de care trebuie să ţinem cont este cel al temperaturii de culoare - implicit, reglajele pentruz lumina diurnă vor da o tentă uşor maronie imaginii, în timp ce ochiul uman va percepe cerul ca fiind de un bleumarin închis - motiv pentru care este indicat să răcim temperatura de culoare rezultată. Astfel, alegând modul Incandescent, vom obţine o culoare mult mai apropiată de ceea ce am dori, pentru o imagine de efect - evitând necesitatea unei postprocesări laborioase.

Întrucât dorim o cuprindere cât mai largă, pentru a obţine şi efectul de rotire a boltei, vom folosi focale cât mai scurte - 16 sau 18 mm, funcţie de cât ne permite obiectivul (un 16-85 fiind preferabil unui 18-105 în acest caz). Putem, desigur, apela la DSLR-ul nostru uzual, sau, pentru cei cu adevărat pasionaţi de subiect, au apărut soluţii dedicate, precum acest Canon 60Da, cu un filtru infraroşu special pentru astrofotografie.

Observaţi în cele ce urmează această imagine - în fapt, o suprapunere a 5 expuneri a jumătate de oră, realizate cu D70-ul meu, utilizând pentru declanşare Telecomanda Nikon ML-L3 - înfăţişând bolta înstelată de deasupra Clujului, pe timp de primăvară - perioadă a anului când luceafărul de seară este cel mai vizibil.


Imaginea de mai jos a fost realizată cu o expunere de 19 minute, pe care am fost nevoit să o întrerup ca urmare a apariţiei unui nor. Este important să urmăriţi ce se întâmplă pe cer şi, în cazul în care vor apărea nori în sectorul în care fotografiaţi, să întrerupeţi după maximum câteva zeci de secunde expunerea. În caz contrar, întrucât norii reflectă lumina cât de slabă de la sol, vor ruina complet efectul reprezentat de expunerea stelelor în succesiunea poziţiilor lor. Totuşi, dacă lăsaţi norii să intre în cadru un scurt răstimp, vălul format de aceştia în mişcarea lor va da un plus de savoare imaginii.


O altă problemă ce apare la expunerile prelungite - precum în cea de mai jos, de 43 minute, este cea a granulaţiei pronunţate, accentuată de încălzirea senzorului. Aceasta poate fi atenuată parţial prin convertirea imaginii în alb-negru - caz în care "zgomotul" de imagine nu va mai apărea ca puncte colorate deranjante, putându-se confunda, la o primă vedere, cu infinitul stelar - deşi, raţional privind imaginea, nu are cum fi aşa, în condiţiile în care punctele nu au traiectoria urmată de stelele surprinse în mişcare.


Cu cât ţintiţi mai sus pe cer, cu atât efectul de rotaţie va fi mai vizibil. Totuşi, în acest caz trebuie să aveţi grijă, dacă sunteţi pe o terasă, să vă apară cât mai puţin din streaşină - sau, cel puţin, să o desaturaţi încât să fie minimal deranjantă. Problema e că exact în zona superioară a imaginii efectul dat de rotirea bolţii celeste e cel mai pronunţat şi tocmai acolo riscă să apară obiectele parazite - aceasta şi deoarece vizorul aparatului, inducând un factor de micşorare, poate fi utilizat doar aproximativ pentru încadrarea imaginii. Faceţi eventual câteva cadre de test, pentru a determina unghiul optim, încât să vă apară cât mai puţin din streaşină în imagine - sau, ideal, realizaţi fotografiile din câmp deschis.


De asemenea, un element ce poate da un plus de dinamism imaginii îl constituie trecerea avioanelor - ale căror becuri de semnalizare le vor marca clar traiectoria - după cum se observă în partea superioară a ultimei imagini. Desigur că, ideal ar fi fost dacă avionul ar fi traversat cadrul pe o diagonală şi într-o zonă mai de impact, însă este un element greu predictibil - cu excepţia cazurilor în care aţi pândi avioanele ce se pregătesc de aterizare - dar care au, de regulă, traiectorii mai joase pe boltă.

Acestea fiind spuse, nu îmi rămâne decât să vă urez spor la fotografiere, cât timp sunt alături de noi nopţile frumoase de vară!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Orice comentarii, sugestii şi exprimări de opinii sunt binevenite, cât timp sunt relevante, nu conţin limbaj care să instige la ură sau discriminare etnică, rasială sau de altă natură, la fapte antisociale sau ilegale, precum şi mesajele de tip spam.

Întreg conţinutul este proprietatea intelectuală a FotografieCluj, cu excepţia comentariilor, care aparţin creatorilor lor, a conţinuturilor semnalate ca atare, precum şi a mărcilor înregistrate şi a denumirilor comerciale, care sunt proprietatea deţinătorilor lor.