FotografieCluj.BlogSpot.RO

vineri, 26 octombrie 2012

Culorile toamnei, prin teleobiectivul 55-300 mm


În general fotografiile de toamnă se axează pe redarea peisajului înfrunzit, cu dominanța de culoare specifică, galben-roșiatică, ajungându-se însă ca multe poze să arate oarecum la fel: dealuri cu povârnișuri acoperite de vegetația care își dă jos gradual straturile de frunze, trecând prin nuanțe de galben, roșcat și, în final, cafeniu.

E perfect posibilă și o altă abordare: utilizând teleobiectivul, să decupăm din context anumite detalii, oferind astfel o imagine a toamnei mai puțin clișeistică, dar în același timp cât se poate de literală.

Să ne oprim mai îndeaproape asupra acestor aspecte. 



Obiectivul Nikon 55-300mm, f/4,5-5,6 

Astfel, ideea este de a evita subiectele banale, clișeistice - de tipul unui copac văzut în integralitatea sa (cu excepția cazului în care am putea surprinde, spre exemplu, frunzele căzând, creând o imagine goth-bacoviană, dacă îmi e permisă juxtapunerea termenilor). 

Oricine are minime cunoștințe tehnice în fotografie e capabil a surprinde un peisaj standard (deși, în cazul începătorilor, există riscul să se lase furați de subiectul principal și să-l plaseze centrat, sau să nu țină cont de direcția optimă de propagare a luminii, sau, din contră, să se lase furați de multitudinea de elemente frumos profilate de lumină și să uite câte elemente includ în imagine, rezultând ceva ce cu greu mai poate fi numită compoziție, termenul mai potrivit fiind de conglomerat de elemente vizuale).

Aici intervine însă rolul teleobiectivului 55-300: utilizând focale relativ lungi, de la 130 la 250 mm, devine posibilă decontextualizarea unor detalii ale naturii înconjurătoare, încât atenția să cadă exclusiv pe acestea. De asemenea, la focale lungi și diafragmele cele mai deschise permise de obiectiv, devine posibilă defocalizarea accentuată a fundalului - astfel încât acesta să se estompeze, devenind un pastel amorf, în timp ce subiectul principal va fi mai bine evidențiat grație acestei tehnici.

Invers însă, dacă avem o imagine cu două sau trei elemente care, prin juxtapunere, creează scena dorită (spre exemplu, frunze de pin, care prin verdele lor peren contrastează cu cele de foioase), va trebui să fim atenți la plasarea punctului sau punctelor de focalizare, pentru a evita ca o zonă neclară neinspirat plasată în imagine să ne ruineze o fotografie ce altfel avea potențial.

În ce privește diafragma, principiul fundamental este și aici aplicabil: vom utiliza valori cât mai închise atunci când dorim cât mai multe detalii și valori deschise când dorim decontextualizarea subiectului. Vom ajusta timpul de expunere și sensibilitatea ISO în mod corespunzător, având grijă să nu utilizăm timpi mai lungi decât inversul distanței focale a obiectivului (întrucât dorim redarea fidelă a unor detalii, dacă acestea vor fi surprinse mișcate, întreg farmecul imaginii va fi ruinat).

Să vedem ce imagini au rezultat, expunerea fiind controlată exclusiv din aparat.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Orice comentarii, sugestii şi exprimări de opinii sunt binevenite, cât timp sunt relevante, nu conţin limbaj care să instige la ură sau discriminare etnică, rasială sau de altă natură, la fapte antisociale sau ilegale, precum şi mesajele de tip spam.

Întreg conţinutul este proprietatea intelectuală a FotografieCluj, cu excepţia comentariilor, care aparţin creatorilor lor, a conţinuturilor semnalate ca atare, precum şi a mărcilor înregistrate şi a denumirilor comerciale, care sunt proprietatea deţinătorilor lor.