De câteva ore s-a încheiat și cea mai lungă zi din an (cu o durată de 15 ore și 51 minute, față de noaptea de doar 8 ore și 9 minute, la latitudinea Clujului), moment astronomic cunoscut drept solstițiul de vară (21 iunie).
În această zi, înclinația axei Pământului aduce Polul Nord în poziția cea mai apropiată Soarelui, expunând regiunile arctice la lumină 24 de ore din 24. Tot cu ocazia solstițiului de vară, razele soarelui cad perpendicular pe Tropicul Racului, moment ce marchează începutul verii astronomice.
Tot pe 21 iunie beneficiem și de cea mai lungă perioadă de lumină naturală utilă - 17 ore și 11 minute (pe paralela Clujului, 46 grade și 45 minute latitudine nordică).
Și, din perspectiva fotografului, solstițiul de vară ne aduce un spectaculos apus de soare, în cea mai nordică locație de pe linia orizontului.
|
Momentele cele mai frumoase ale apusului trec repede... și cum am dorit să nu pierd nicio clipă din acest spectacol ce durează puțin sub 20 de minute și are loc doar o dată pe an, m-am pregătit din timp, instalând trepiedul la un geam vestic.
Am dorit să surprind coborârea soarelui spre linia orizontului minut cu minut... problema este că niciunul din aparatele mele, Nikon D90 și D3100, nu dispune din fabricație de intervalometru (precum e cazul cu modelele mai recente, Nikon D7000 sau D7100). În cazul D90 și D3100, e oricând posibilă achiziționarea unui declanșator cu intervalometru (precum Micnova Timer Controller, din oferta F64 ).
Sau ne rămâne la îndemână și soluția cea mai ieftină, mai exact să apelăm la software: conectând aparatul la calculator, vom porni un program capabil de a comunica prin cablul USB cu aparatul - DIY PhotoBits, un freeware despre care am mai scris în postarea dedicată alternativei gratuite la Nikon CaptureNX .
Am programat aplicația să realizeze un Time Lapse, declanșând o dată pe minut D3100-le, echipat cu obiectivul kit. Nici eu nu am stat degeaba, fotografiind scena mai îndeaproape, cu D90-ul, echipat cu teleobiectivul 55-300 mm.
Puteți aici vedea un colaj, realizat din nouă expuneri succesive realizate cu intervalometrul. Pentru a nu supraîncărca scena, am preferat să nu redau fiecare minut al apusului; fiecare disc solar vizibil în imagine corespunde unui interval de timp de două minute.
Observăm că intervalul de când am realizat prima fotografie, în culorile calde ale apusului și cel în care soarele trece complet de linia orizontului este unul extrem de scurt: am declanșat prima dată la ora 20:56, iar ultima imagine în care mai e vizibil un crâmpei din discul solar e de la 21:11.
Întrucât aparatul trebuia să se descurce singur, am ales modul Program, sensibilitatea ISO fiind 200, iar balansul de alb, modul predefinit Înnorat - am dorit accentuarea tonurilor calde ale soarelui la apus. Am evitat balansul de alb automat, pentru a preveni riscul ca fiecare imagine să aibă altă tentă dominantă de culoare.
Pentru conformitate, includ mai jos trei imagini de la începutul, de pe parcursul și de la finele seriei - toate surprinzând discul solar în coborârea sa aparentă spre linia orizontului.
Crop:
Am dorit să surprind coborârea soarelui spre linia orizontului minut cu minut... problema este că niciunul din aparatele mele, Nikon D90 și D3100, nu dispune din fabricație de intervalometru (precum e cazul cu modelele mai recente, Nikon D7000 sau D7100). În cazul D90 și D3100, e oricând posibilă achiziționarea unui declanșator cu intervalometru (precum Micnova Timer Controller, din oferta F64 ).
Sau ne rămâne la îndemână și soluția cea mai ieftină, mai exact să apelăm la software: conectând aparatul la calculator, vom porni un program capabil de a comunica prin cablul USB cu aparatul - DIY PhotoBits, un freeware despre care am mai scris în postarea dedicată alternativei gratuite la Nikon CaptureNX .
Am programat aplicația să realizeze un Time Lapse, declanșând o dată pe minut D3100-le, echipat cu obiectivul kit. Nici eu nu am stat degeaba, fotografiind scena mai îndeaproape, cu D90-ul, echipat cu teleobiectivul 55-300 mm.
Puteți aici vedea un colaj, realizat din nouă expuneri succesive realizate cu intervalometrul. Pentru a nu supraîncărca scena, am preferat să nu redau fiecare minut al apusului; fiecare disc solar vizibil în imagine corespunde unui interval de timp de două minute.
Observăm că intervalul de când am realizat prima fotografie, în culorile calde ale apusului și cel în care soarele trece complet de linia orizontului este unul extrem de scurt: am declanșat prima dată la ora 20:56, iar ultima imagine în care mai e vizibil un crâmpei din discul solar e de la 21:11.
Întrucât aparatul trebuia să se descurce singur, am ales modul Program, sensibilitatea ISO fiind 200, iar balansul de alb, modul predefinit Înnorat - am dorit accentuarea tonurilor calde ale soarelui la apus. Am evitat balansul de alb automat, pentru a preveni riscul ca fiecare imagine să aibă altă tentă dominantă de culoare.
Pentru conformitate, includ mai jos trei imagini de la începutul, de pe parcursul și de la finele seriei - toate surprinzând discul solar în coborârea sa aparentă spre linia orizontului.
ora 20:56
ora 21:00
ora 21:11
Și, pentru a încheia prezentarea cu o imagine cu un impact vizual mai puternic, vă prezint mai jos o imagine la focala de 300 mm, realizată la ora 21:10, cu Nikon D90 și teleobiectivul 55-300 mm, f/4,5-5,6.
Ansamblul:
Ansamblul:
Crop:
Frumoase - dar cu riscul de a parea carcotas :) - de ce modul.. P ?
RăspundețiȘtergere(cu 'efectele' de rigoare vizibile in ultimul cadru de la 21:11..)
Nu ești cârcotaș... doar că a trebuit să las D3100-le să se descurce singur, declanșând legat la calculator (întrucât nu dispune de funcția Time Lapse din meniuri). Iar lumina variază suficient de mult la fiecare câteva minute, deci ar fi trebuit să ajustez constant expunerea - lucru imposibil când nu ai aparatul în mâini.
RăspundețiȘtergereAșa că singura soluție era să folosesc un mod de expunere automat... am preferat P-ul în detrimentul modului Peisaj, de exemplu, pentru că așa am menținut punctul de focalizare într-un singur loc - plasat pe silueta hotelului Belvedere - și am putut menține White Balance-ul unitar în întreaga serie de imagini.
Eu între timp eram ieșit pe balcon cu D90-ul echipat cu 55-300-le, trăgând cadrele mai strânse :)