FotografieCluj.BlogSpot.RO

Echipamentele mele, testate şi recenzate - ultima actualizare, 08.06.2013

Echipamentele mele, testate pe larg: 


Nikon D90, probabil cel mai de încredere  DSLR produs vreodată

08.06.2013
După aproape doi ani pe Nikon D3100, din momentul în care am ajuns să fotografiez aproape exclusiv în modul manual, am simțit tot mai mult că îmi doresc ceva mai performant, dintr-o clasă superioară (din clasa medie, să fiu exact, în locul aparatului de buget de până atunci).

Nu mă înțelegeți greșit, D3100 rămâne un aparat bun pentru majoritatea situațiilor curente de fotografiere și face poze de o calitate absolut onorabilă... pe de altă parte, din momentul în care dorești ca TU să fii cel care face poza, nu să lași electronica aparatului să decidă pentru tine, a doua rotiță, pentru stabilirea diafragmei și ecranul secundar, de pe latura superioară a Nikon D90-ului, vor deveni ajutoare de neprețuit.

Iar în condițiile în care începând cu noiembrie 2012, prețul Nikon D90 a înregistrat o scădere semnificativă, a fost o ocazie excelentă pentru a mi-l cumpăra și a păși astfel pe o nouă treaptă a evoluției mele fotografice.

Probabil că sună pretențios, însă chiar așa stau lucrurile: încă de la deschiderea cutiei, senzația conferită de D90 e a unui aparat construit cu atenție la detalii, solid, făcut să reziste trecerii timpului (și nu doar că am întâlnit fotografi care să-l utilizeze cu succes pentru aproape orice, de la nunți și banchete ale absolvenților și până la raliuri, dar chiar mi s-a întâmplat să aterizez cu aparatul în zăpadă, eveniment care nu l-a afectat absolut deloc, după cum vă relatam la momentul respectiv, în decembrie).

Aceasta în condițiile în care, spre deosebire de succesoarele sale, D7000/D7100, D90 nu e garantat ca rezistent la intemperii. Însă, chiar dacă mergem la risc, din prorpia experiență acesta nu e unul major (deși, pentru a cita un celebru avertisment, mai bine nu încercați așa ceva acasă :p ).

Mă voi opri în continuare asupra principalelor avantaje ale D90-ului comparativ cu modelele destinate începătorilor (în speță, D3100):


  • D90 dispune de două rotițe pentru stabilirea parametrilor expunerii: cea de pe partea dorsală a aparatului controlează timpul de expunere, iar cea frontală, diafragma. Nu mai trebuie astfel să ținem butonul +/- apăsat și putem configura mult mai rapid diafragma dorită decât cu o singură rotiță - lucru esențial când dorim să alterăm rapid valoarea parametrilor, însă dorim să fotografiem în modul manual.
  • D90 dispune de ecranul secundar, aflat în partea superioară a aparatuui. Vom putea astfel trece în revistă parametrii expunerii, precum și toate setările esențiale, fără să mai aprindem LCD-ul principal (prin acționarea butonului Info). În plus, putem fotografia cu LCD-ul principal permanent stins, astfel încât acesta nu ne va bate lumină neplăcută în ochi, pe timp de noapte.
  • Că veni vorba de fotografierea nocturnă, latitudinea de expunere a D90-ului e, la 12,5 EV cu 1,2 trepte peste cea a D3100-lui. Aceasta se traduce în de peste două ori mai multe tonuri fine surprinse în imagine și o tranziție mult mai bine realizată între orizontul urba și porțiunea de cer nocturn, întunecat sau bleumarin, de exemplu. Puteți vedea imagini exemplificative, din noaptea de Cărciun, într-o postare mai veche.
  • D90 dispune de un senzor pentru telecomandă, astfel încât îl veți putea declanșa de la distanță de câțiva metri, exact la momentul dorit - sau veți putea evita să atingeți aparatul, pentru a realiza expuneri prelungite perfecte, neafectate de neclaritatea de mișcare.
  • Foarte multe din cele mai uzuale comenzi sunt accesibile fără a fi necesară căutarea prin meniuri, utilizând direct butoanele dedicate. Economisim astfel timp prețios, care în cazul fotografierii la evenimente dinamice, poate face diferența dintre a obține sau a rata exact momentul cel mai important.
  • Mulți pasionați vor lăuda compatibilitatea cu obiectivele mai vechi, AF-D, neechipate cu motor de focalizare (D90 dispune de așa ceva în aparat). Pe de altă parte, în prezent vasta majoritate a obiectivelor comercializate sunt AF-S (echipate cu motor de focalziare), deci acest lucru nu vă afectează, dacă ați început mai recent să achiziționați obiective. Există însă un atu al obiectivelor fără motor încorporat și dotate cu inel de diafragmă: pot fi utilizate cu succes în fotografia macro, prin montarea pe un tub macro (mi-am achiziționat de curând și așa ceva; voi reveni cu detalii). Îm plus, D90 poate declanșa și fără a avea contact electronic cu obiectivul (caz în care D3100 ar da un mesaj de eroare, F--). Astfel, tubul macro poate fi folosit fără probleme pe D90, pe când pe D3100 e complet inutilizabil.
  • Blitz-ul încorporat de pe D90 poate fi configurat fie să își stabilească puterea de declanșare ptin măsurători TTL, fie poate fi setat manual, în trepte de până la 1/128 din puterea maximă de declanșare. Acest lucru este util când dorim să declanșăm alte blitz-uri din vecinătate, prin simpatie, fără însă ca expunerea să fie afectată de blitz-ul încorporat.

Constatăm așadar că există numeroase atuuri pentru a alege un D90 în detrimentul modelelor destinate începătorilor, în pofida rezoluției (ceva) mai mici a acestuia.

Probabil că e un factor subiectiv, mai degrabă psihologic, dar consider că există un atu al D90-ului și în detrimentul succesorului său, D7000: fiabilitatea testată în timp, de numeroși fotografi care au ajuns să se încreadă total în D98-urile lor și să le prețuiască, pe bună dreptate.

Prin comparație, forumurile destinate fotografilor au abundat de mesaje privind varii probleme ale D7000-ului, de la bateriile En-El15 care se supraîncălzeau, riscând să ia foc, și până la pierderile de ulei ale mecanismului de rabatare a oglinzii (după cum se știe, o piesă cheie a oricărui DSLR).

Astfel că am preferat să adopt o atitudine mai conservatoare și să achiziționez un model verificat în timp - lansat în 2008, dar încă actual - în detrimentul unora mai noi, cu ceva mai performante, dar semnificativ mai scumpe și supuse riscului defectării premature (deși cred că m-am alarmat excesiv, întrucât nu am întâlnit personal utilizatori de D7000-uri cu defecțiuni și cunosc cel puțin cinci, care și le-au achiziționat pe parcurs de mai bine de un an, deci din loturi diferite de producție. Aceștia sunt chiar mulțumiți de aparatele lor, nu au avut deloc probleme, și chiar s-au mirat când le-am povestit ce am citit pe forumuri).

Însă ținând cont că de Black Friday am plătit doar 1799 lei pe D90-ul meu, pot spune că am făcut o investiție excelentă. Iar după mai bine de șapte luni și 8126 declanșări, aparatul se comportă ireproșabil, ca-n prima zi - încă un motiv de a fi mulțumit de alegerea făcută.






Bateria EN-EL 14, autonomie bună, deşi niciodată nu poate fi prea multă 

10.09.2012

Un acumulator bun se remarcă prin trei caracteristici esenţiale: autonomie bună, descărcare uniformă şi timp scurt de reîncărcare. Să vedem în ce măsură se regăsesc acestea în cazul EN-EL14, bateria standard pentru Nikon D3100, D5100 şi D3200.

Întrucât deţin în prezent două exemplare (unul primit cu DSLR-ul, în martie 2011 şi unul achiziţionat ulterior, în mai 2012), mă voi raporta la autonomia măsurată în utilizarea cu al meu D3100. Astfel, după o utilizare variată, de la zile în care am tras peste 850 cadre, la zile cu 7-10 cadre, pot spune că, pentru nevoilor majorităţii utilizatorilor - care nu fotografiază fotbal sau nu au acces la o priză mai multe zile la rând - EN-EL 14 se comportă absolut onorabil.

Broşura oficială Nikon menţionează o autonomie de 550 cadre pentru D3100 cu o baterie EN-EL 14, conform standardelor de măsurare CIPA. În practică, am observat că aparatul se situează, în majoritatea cazurilor, aproape de această valoare (cca. 420-440 cadre, din care maxim 100 cu utilizarea blitzului încorporat), producătorul fiind, deci, realist în estimările sale.

Am întâlnit şi un caz în care autonomia bateriei poate fi mult mai bună - de peste 850 cadre la o singură încărcare: fotografia de eveniment, când se realizează foarte multe poze pe parcursul unei singure zile, utilizând blitzul extern SB-700. În acest caz, economia de curent provine din două surse: nu se mai utilizează lampa de asistenţă la autofocalizare a aparatului, ci cea de pe  blitz - care e alimentat de propriile baterii AA - dar şi din faptul că, la fotografierea în rafală nu mai sunt menţinute pozele spre afişare pe ecranul aparatului, LCD-urile fiind cunoscute ca mari consumatoare de energie.

Devine astfel posibil ca, cu două baterii EN-EL 14 la îndemână, să fotografiaţi un eveniment de la început la sfârşit (cu condiţia, desigur, să nu exageraţi cu pozele; apreciez că aproximativ 1200 fotografii din timpul unei nunţi ar trebui să mulţumească şi miresele cele mai exigente - cu condiţia, desigur, să nu fie o nuntă cu câteva sute de invitaţi, caz în care inevitabil ar trebui să îi surprindeţi pe toţi). Oricum, după cum am arătat şi în postarea dedicată fotografiei de eveniment, este preferabil să aveţi la îndemână şi un al doilea aparat, pentru orice eventualitate - iar astfel, autonomia vă sporeşte considerabil.

În ce priveşte descărcarea, nu am observat pierderi semnificative de energie nici în 2-3 spătămâni de neutilizare. De asemenea, apreciez faptul că aparatul, lăsat inactiv, intră într-un mod stand-by eficient din punct de vedere energetic. Practic, pe parcursul unei zile de fotografiere prefer să nu îl închid-deschid, lăsându-l în stand-by. Astfel, am aparatul pregătit pentru declanşări spontane şi, în plus, menajez uzura butonului de pornit-oprit.

Ce aş reproşa Nikon în această privinţă este că indicatorul de descărcare al aparatului nu este tocmai liniar: e posibil să trageţi peste 350 cadre cu el pe poziţia "plin", pentru ca de la 3/4 plin la 0 să aveţi doar cca. 150 cadre. Am observat că ultima liniuţă de curent de pe afişaj echivalează cu cca. 60-70 cadre; problema este că, EN-EL 14 fiind un acumulator cu cip încorporat, o dată descărcat prin utilizare intensă, nu îşi mai revine pentru câteva cadre, cum se întâmpla la bridge-urile cu baterii AA. Cu alte cuvinte, avertismentul de ultimă liniuţă a bateriei trebuie luat foarte în serios - şi să aveţi o baterie de rezervă pregătită, dacă estimaţi prelungirea şedinţei foto.

Ce apreciez la EN-EL 14 este că se comportă mai bine la frig decât EN-EL 3 de pe D70 - care sufereau semnificativ la acest capitol, 2-3 expuneri prelungite într-o noapte rece epuizându-le complet. Cu EN-El 14, am obţinut cca. 4-5 expuneri de 30-45 minute, realizând fotografii cu dâre de stele pe cerul nopţii, despre care aţi putut citi într-o postare anterioară.

Ca timp de reîncărcare, am observat că o baterie complet descărcată revine la capacitatea maximă în puţin sub două ore în încărcătorul dedicat, MH-24. Personal, preferam aparatele cu baterii AA (ultimul DSLR de acest gen a fost Pentax K-X), pentru accesibilitatea sporită - baterii AA găseşti practic în orice sat, dar şi în ţări care folosesc altă priză decât cea de 220 V 50 Hz europeană; totuşi, avantajele bateriilor cu litiu sunt reîncărcarea mai rapidă, autonomia sporită (cu baterii AA ar fi fost imposibil a trece peste 200-250 cadre) şi schimbarea mai rapidă - la nevoie, o înlocuieşti cu o singură mână, fiind mai comod decât în cazul a patru baterii. Şi cum aceasta este tendinţa pieţei, nu ne rămâne decât să ne adaptăm.

Din fericire, performanţele EN-EL 14 sunt, după cum am văzut, mai mult decât onorabile.



Obiectivul fix de 35 mm, un instrument mic, dar polivalent

27.07.2012

Unul din cele mai practice obiective din oferta Nikon (şi care, de altfel, nu are corespondent în oferta Canon, spre exemplu) este AF-S DX 35MM F/1.8G, un obiectiv fix, foarte luminos (deschiderea maximă a diafragmei, de f/1,8, însemnând practic că de patru ori mai multă lumină va impresiona senzorul în aceeaşi unitate de timp comparativ cu f/3,5, diafragma maximă a obiectivului kit, spre exemplu), caracterizat şi de o viteză de focalizare foarte bună.

La o primă vedere, a avea un obiectiv fix, într-o epocă în care predominante sunt zoom-urile, ce oferă avantajul varierii focalei pentru a obţine cu uşurinţă încadrarea optimă, fără a trebui să ne apropiem sau îndepărtăm fizic de subiect, ar putea părea un dezavantaj. Lucrurile nu sunt nici pe departe aşa, obiectivul de 35 mm (pe senzorii format APS-C; 52 mm echivalent în formatul full-frame) oferă o încadrare clasică, ce aminteşte cu drag de aparatele de fotografiat pe film - şi, prin aceasta, conferă un aspect extrem de natural imaginii, făcând-o cât se poate de plăcută ochiului.

Alt avantaj major al obiectivului de 35 mm este faptul că elementul frontal e fix, acesta nerotindu-se în timpul focalizării precum e cazul obiectivului kit 18-55mm f/3.5-5.6G(cu care împarte aceeaşi dimensiune a filetului, 52 mm, ceea ce presupune că puteţi utiliza un singur filtru UV, alternativ, pe ambele obiective; personal, pur şi simplu ador filtrele de la Praktica, acest producător cu tradiţie oferind filtre UV fără tentă de culoare, care nu lungesc timpul de expunere, conferind în acelaşi timp protecţia la radiaţiile ultraviolete şi la şocurile mecanice, de care ştim cu toşii că trebuie să ne ferim, dacă dorim să ne protejăm cât mai mult timp investiţia).

Astfel, obiectivul fix de 35 mm este cea mai rentabilă soluţie pentru utilizarea unui filtru de polarizare, putând astfel beneficia de intensificarea albastrului cerului, a verdelui frunzelor, dar şi de atenuarea reflexiilor apei sau a suprafeţelor metalice - efectul este cel mai vizibil pe caroseriile automobilelor lăsate la soare - totul în timp ce vă bucuraţi de precizia şi viteza focalizării automate (cum elementul frontal al obiectivului kit se roteşte în timpul focalizării, acest lucru nu îl face potrivit pentur utilizarea filtrului de polarizare, ce presupune, la rândul său, rotirea stratului său exterior; pentru utilizarea sa optimă pe obiectivul kit, ar trebui făcută manual focalizarea şi apoi reglat filtrul de polarizare).

Dar faptul că focalizarea automată lucrează precis şi rapid nu înseamnă că trebuie să recurgeţi   exclusiv la ea: chiar fără a o dezactiva, puteţi interveni asupra ei prin rotirea inelului dedicat, iar apoi delcanşa folosind AF-Lock - şi astfel altera focalizarea astfel încât să obţineţi efecte precum redarea clară a picăturilor de pe un geam, utilizând peisajul exterior ca fundal, cum am procedat pentru realizarea acestei fotografii de competiţie.

Pomeneam la început faptul că avem de-a face cu un obiectiv extrem de luminos, acesta acceptând chiar diafragma extrem de deschisă, de f/1,8. Totuşi, este preferabil să nu abuzăm de ea, întrucât odată cu îngustarea extremă a câmpului de profunzime are loc şi o semnificativă pierdere de claritate, la f/1,8 nu doar fundalul, ci şi subiectul central ajungând să sufere (moderat, e drept) de estompare în neclaritate. Dacă ne limităm însă la deschideri de f/2,2-2,4, păstrăm avantajul utilizării unui obiectiv mai luminos decât în cazul zoom-urilor, obţinând în acelaşi timp imagini cu subiectul principal redat clar şi fundal frumos estompat,obiectivele fixe fiind renumite pentru calitatea bokeh-ului.

Toate acestea ar fi argumente suficiente în favoarea obiectivului de 35 mm, chiar dacă ar fi unul voluminos şi greu; cum însă vorbim de cel mai mic obiectiv pentru aparatele Nikon cu senzor APS-C, acesta cântărind 200 g şi având doar 70x52,5 mm (şi având în plus montura metalică, nefiind afectat de ataşări/detaşări repetate), observăm că avem de-a face cu o alegere excelentă, un obiectiv pe care putem fie să-l utilizăm pentru multe cadre reuşite, fie pur şi simplu să-l avem la noi pentru situaţiile când l-am putea folosi, el fiind extrem de transportabil şi neincomodându-ne în geanta foto.


Puteţi vedea două serii de imagini pe care le-am realizat cu obiectivul fix de 35 mm, pe pagina mea de Facebook, în utilizarea dirună şi, respectiv, nocturnă.

Teleobiectivul 55-300, companionul de nădejde pentru subiecte îndepărtate, dar şi portretistică  

05.07.2012

Dacă obiectivul kit iese total din discuţie când se pune problema fotografierii subiectelor îndepărtate altfel decât ceva minuscul în centrul cadrului, înconjurat de o imensă suprafaţă irelevantă, un all-around precum 18-105 sau 16-85 se poate dovedi suficient în majoritatea situaţiilor curente, pentru majoritatea utilizatorilor... pentru cei care doresc mai mult, există teleobiectivele.

Dintre acestea, Nikon AF-S DX Nikkor 55-300mm f/4.5-5.6G ED VR se distinge ca soluţia cea mai potrivită din punctul de vedere al raportului preţ-performanţă: e mult peste 55-200 la calitatea construcţiei şi a elementelor optice, dar în acelaşi timp păstrează un preţ adresat utilizatorului de aparate pe format DX (mai performantul 70-300 fiind gândit preponderent pentru utilizatorii de full-frame-uri: este adevărat că pe aparatele cu senzor în formatul DX factorul de multiplicare presupune obţinerea unei focale mai lungi, de 300*1,5=450 mm, dar totodată şi capătul inferior suferă aceeaşi multiplicare, iar în 105 mm, pierdem practic în totalitate planul apropiat).

Consider personal că 70-300 este pentru posesorii de D700, pentru cei cu aparate de până la D7000, 55-300 se poate dovedi o alegere mai potrivită. De altfel, 55-300 a fost lansat în paralel cu DSLR-ul de top al gamei consumer, D7000.

Din punct de vedere al performanţelor, 55-300 focalizează precis, chiar pe timp de noapte; ar fi de dorit totuţi o focalizare mai rapidă, precum cea de pe 70-300, lucru imposibil urmare a construcţiei, 55-300 nefiind proiectat pentru focalizare internă: elementul frontal se roteşte, odată cu alungirea sau scurtarea segmentului terminal al obiectivului. Acest lucru nu constituie un dezavantaj dacă nu suntem interesaţi de fotografia wildlife, decât dacă dorim  utilizarea unor filtre de polarizare sau degrade - caz în care e preferabil să utilizăm focalizarea manuală şi aăpi să rotim de filtru până obţinem efectul dorit.

În schimb, graţie focalei lungi, obiectivul 55-300 se pretează excelent pentru portrete - unde poate duce la rezultate fenomenale, cu singura condiţie să aveţi spaţiu suficient, să vă depărtaţi de subiect - acesta fiind, în fond, tot un avantaj, deoarece puteţi realiza portretele fără să staţi "în sufletul" omului, respectându-i spaţiul privat - iar un model în largul său va poza mai natural, ceea ce se va vedea imediat în fotografiile voastre.

Am realizat portrete în 120-150 mm şi pot spune că  chiar se obţine un bokeh mai frumos decât prin deschiderea maximă a diafragmei pe un obiectiv fix (caz în care ar risca să fie afectată de pierderea de claritate şi faţa subiectului). În plus, compresia planurilor adusă de un teleobiectiv ajută la corectarea unor defecte anatomice, impresia generală asupra portretului realizat îmbunătăţindu-se.

Stabilizatorul de imagine din 55-300 se comportă de asemenea mai mult decât onorabil, timpi de expunere de 1/16 sec. la 55 mm putând duce la imagini clare, cu condiţia desigur săa vem o mână (sau, mai precis două) ferm strânsă pe aparat. Cei de la Nikon avansau valoarea de 4 trepte compensate de stabilizatorul de imagine; deşi este bine să nu abuzăm şi, în special la focale lungi, să utilizăm un trepied, este sigur că prezenţa acestuia are rezultate îmbucurătoare.

Puteţi vedea mai multe imagini realizate cu teleobiectivul 55-300  pe pagina mea de Facebook, de la diverse evenimente la care am activat ca fotograf - vă veţi da seama după cadratura strânsă care sunt acestea ;) .







18-105, un obiectiv de încredere în majoritatea situaţiilor 

03.07.2012

Cel mai adeseori, avem nevoie de un obiectiv care să ne permită fotografierea atât a subiectelor aflate în prim-plan, cât şi a celor îndepărtate, transfocând rapid de la un plan la celălalt - aspect care presupune utilizarea unui singur obiectiv, timpul pentru schimbarea obiectivelor fiind pur şi simplu prea mare - noi riscând astfel să pierdem momente importante ale acţiunii pe care o doream fotografiată.

În astfel de situaţii, un obiectiv precum 18-105 este de cel mai mare ajutor: ne va permite atât surprinderea cadrului general, plasând astfel subiectele în context, cât şi efectul invers, de decontextualizare a subiectului de mediul ambiental - prin utilizarea unor focale ce se apropie de zona tele. Este adevărat că nu dispunem de unghiul de cuprindere extrem de generos al unui 16-85, sau de focala lungă a unui 18-200, dar avem în 18-105 o soluţie mai mult decât acceptabilă de compromis, la un preţ mult mai abordabil decât al "fraţilor" săi de categorie profesională.

De asemenea, obiectivul 18-105 are performanţe optice mult superioare kitului 18-55, constituindu-se în principala alternativă de upgrade pentru fotografii care vor ceva mai mult de la aparatul lor, conştienţi însă de limitările bugetare ce li se impun. În plus, 18-105 dispune de focalizare internă, elementul frontal rămânând în aceeaşi poziţie, fapt ce permite utilizarea facilă a filtrului de polarizare circulară sau a filtrelor degrade - care ar trebui utilizate pe focalizare manuală în cazul obiectivelor al căror element frontal se roteşte la focalizare.

Faptul că elementul frontal are diametrul de 67 mm este un mic dezavantaj, fiind în general mai dificil a găsi filtre decât în cazul obiectivului kit (de 52 mm), însă din fericire găsim în oferta eMag un UV Prakitka suficient de convenabil şi care, mai ales, nu lungeşte perceptibil timpul de expunere (filtrele UV clare sunt o categorie superioară, dar preţul plătit se justifică pe deplin - am ajuns să nu îl mai dau jos practic niciodată de pe obiectiv).

Obiectivul 18-105 poate fi folosit cu succes şi pentru portrete; deşi ar fi preferabil un 55-300 sau un fix de 50, faptul că îl avem la îndemână pe aparat se poate dovedi mai util decât eventuala penalizare de performanţă, cel puţin cât timp suntem suficient de aproape de subiect şi lumina ambientală nu necesită diafragme mai deschise de F/5,6.

Per total, apreciez că obiectivul 18-105 reprezintă o investiţie cât se poate de rentabilă (trasă poate în jos de montura de plastic, ceea ce prezintă riscul unei uzuri mai accelerate, chiar dacă, în majoritatea cazurilor, dacă nu faceţi bani din fotografie, nu veţi simţi nevoia să-l demontaţi de pe aparat decât pentru curăţare - din practică, am constatat că e indicat a sufla cu pompiţa împotriva prafului la fiecare cca. 1500-2000 cadre).





SB-700, cel mai potrivit blitz pentru fotografia de eveniment

26.06.2012

Este cunoscut faptul că a fotografia la evenimente cu blitzul încorporat - care poate lumina scena acceptabil până la maximum 4-5 metri - reprezintă o practică a amatorilor, sau a acelor  fotografi de ocazie care cred că vorbele meşteşugite în atragerea clientului reprezintă condiţia necesară şi suficientă pentru a fi fotografi de eveniment... aceştia se înşeală amarnic: poţi prinde unele ocazii în acest mod, dar până şi clienţii total necunoscători vor fi dezamăgiţi de întunecarea pronunţată a scenei în planurile mai îndepărtate - care va aduce cu efectul aparatelor compacte, nicidecum cu cele profesionale.

Un blitz precum SB-400 rezolvă problema iluminării, nu însă şi pe cea a direcţionării ei: acesta va privi pe direcţia înainte a aparatului, unghiul de trimitere a fasciculului de lumină fiind minimal reglabil. Un astfel de blitz se pretează în consecinţă pentru fotografii de grup, spre exemplu, unde personajele vor sta la o distanţă mai mare decât ar suporta blitzul încorporat, dar nu constituie o problemă lumina în exces, ce ar putea apărea la distanţă mică - unde este necesară fie direcţionarea uşor tangenţială a fasciculului de blitz, fie utilizarea unui softbox (eu am ales unul de la Micnova). Totuşi, un SB-400, suficient de rentabil, este perfect utilizabil ca blitzul aparatului secundar de fotografiat - cu care vom face cadrele mai largi ale evenimentului.

Şi cum unele modele precum SB-910, deşi excelente, sunt încărcate cu unele facilităţi - i.e. comanda mai multor unităţi de bliz, sincronizarea prin preflash-uri etc., care sunt mai puţin utile atunci când lucrăm cu un singur blitz (iar în situaţia în care am dori mai multe, personal aş opta pentru o soluţie dedicată de studio, în genul celor de la Elinchrom sau Quantuum), dar costă în plus, m-am oprit asupra SB-700.

SB-700 este un blitz extrem de versatil, capabil de a proiecta suficientă lumină la distanţe de peste 21 metri (având un număr ghid de 38), cu puterea ajustabilă de la pragul maxim până la 1/128 din acesta. De apreciat este că se poate roti atât în plan vertical, cât şi orizontal, putând fi folosit pentru a face "bounce" cu diverse suprafeţe în practic orice unghi şi direcţie. De asemenea, comutat în modul SU-4, poate servi drept blitz slave, declanşat prin simpatie de un altul (poate fi un alt blitz extern, sau chiar cel încorporat); pentru un plus de comoditate, poate fi montat pe un stativ, ce dispune de filet de montare pe trepied.

Ce mi-a plăcut la SB-700  este autonomia foarte bună: în modul iTTL de calculare a puterii de declanşare necesare, am făcut, cu două seturi de baterii, undeva la 1000 poze - deci, dacă aveţi trei seturi asupra voastră, veţi face faţă cu brio oricărui eveniment.

De asmenea, este excelent pentru fotografia de acţiune - am iluminat corect inclusiv păsări în zbor, iar pentru imortalizarea fulgilor de zăpadă sau a ploii, este de asemenea un ajutor nepreţuit.





Nikon D3100, cel mai performant DSLR convenabil 

25.06.2012

M-am oprit asupra Nikon D3100 deoarece l-am considerat compromisul optim în ceea ce priveşte performanţele oferite, manevrabilitatea, posibilităţile extinse de control manual şi dimensiunile fizice ale aparatului.

Astfel, cei 14 MPx de pe senzorul CMOS, de dimensiuni conform standardului APS-C (o idee mai mic decât full-frame, dar cu mult peste ceea ce oferă aparatele mirrorless sau bridge-urile),  vor satisface chiar pe cei mai exigenţi doritrori de listări la mari dimensiuni: personal, am listat fotografii pentru expoziţii la 30x45 şi 20x30 fără nici cele mai mici inconveniente, la standarde tipografice de rezoluţie şi culoare.

De asemenea, sensibilitatea ISO extinsă, de până la 12.800, vă permite fotografii în lumină puţină chiar  în situaţii unde nu este permisă utilizarea blitzului sau, pur şi simplu, subiectul ar fi prea departe - în fotografia de spectacol sau de sport, am tras liniştit în ISO 1600 sau chiar 3200 (la 3200, totuşi, granulaţia apare deja vizibilă, dar e preferabil ca subiectul să apară clar şi expus corect; granulaţia poate fi exploatată artistic creativ, prin conversii la sepia sau alb-negru).

Deşi unii fotografi "experţi" (în fapt, adesea doar cu bugete mai largi) îl vor critica, pe considerente fie subiective ca lipsa celei de-a doua rotiţe pentru reglaje (am şi un D70, pe care aceasta e prezentă şi îi recunosc utilitatea, dar nu consider un inconvenient major necesitatea apăsării unui buton suplimentar), fie alte argumente care în prezent îşi au tot mai puţină greutate (imposibilitatea focalizării cu obiectivele vechi, care necesitau motorul de focalizare din aparat), în prezent toate modelele noi de obiective (AF-S) incluzând motorul ultrasonic SWM, meritele D3100 nu trebuie scăpate din vedere.

Lipsa motorului de focalizare intern i-a scăzut greutatea cu aproape 200 grame faţă de D70/D90, iar meniurile sunt intuitive şi dispun de o funcţie de help bine pusă la punct, menită tocmai să instruiască pe fotograful la început de drum, care nici nu îşi va cumpăra D800 până nu va scoate bani frumuşei din fotografie.

Aparatul e tras în jos în unele oferte de obiectivul kit 18-55, de care vă recomand să şi uitaţi şi să-l achiziţionaţi împreună cu mult mai performantul 18-105 (pe care îl am şi eu), mulţi ajungând să acuze D3100-le pentru contraperformanţe datorate în realitate obiectivului kit (care manifestă pierderi vizibile de rezoluţie la orice focală peste 18 mm). Cu obiective de calitate, se comportă excelent - l-am testat cu un 17-55 F/2,8 şi e pur şi simplu fenomenal, focalizează ultra-rapid cu o precizie demenţială - dovadă că, mai presus de body-ul aparatului, stă obiectivul.

În ce priveşte obiectivele, deţin  un 18-105, un 55-300 şi un fix de 35 mm (precum şi kitul de 18-55 mm, pe care îl păstrez de rezervă).







Echipamentele necesare în fotografia de eveniment


25.06.2012

Consider esenţial pentru orice fotograf să îşi cunoască echipamentele pe care le utilizează, până la punctul la care nu mai trebuie să gândească deloc despre cum se realizează o anumită acţiune, ci pur şi simplu s-o aducă la îndeplinire, fără întârzieri sau ezitări vizibile, pentru a nu pierde momentele cruciale ale evenimentului la care participă.

Astfel, deşi dezbaterea privind echipamentele optime pentru fotografia de eveniment ar putea continua la nesfârşit, între cei care susţin că ai neapărată nevoie de un D800E sau D4, iar alţii vor susţine că până şi un D3000 sau D40 second-hand îşi face foarte bine treaba (pentru a rămâne numai în tabăra nikoniştilor, din care fac şi eu parte; pentru utilizatorul nefamiliarizat cu fotografia, să precizăm doar că un D40 SH costă aproximativ 1000 lei, cu obiectivul kit, iar un D4, 24.999 lei, fără obiectiv, apropiindu-se de preţul unui automobil început de gamă), punctul de vedere la care ader eu este undeva la mijloc.

Pe scurt, cel mai bun aparat este cel cu care faci fotografiile cele mai reuşite, care să iasă în evidenţa privitorului, mai mult decât nişte simple poze. Desigur, contează şi situaţiile de fotografiere în care ne aflăm: este posibil ca în situaţii cu lumină suficientă şi orientată corect (voi detalia aceste aspecte într-o altă postare) chiar şi aparate destinate începătorilor să se descurce acceptabil, dar majoritatea cazurilor din fotografia de eveniment necesită utilizarea unor aparate mai versatile - deşi majoritatea DSLR-urilor contemporane vor face faţă cu brio situaţiei - cu condiţia, desigur, ca fotograful să ştie ce să ceară de la ele.

Caracteristicile esenţiale ale unui aparat utilizat în fotografia de eveniment includ: obiectivele interschimbabile, reglajul manual complet, patina de blitz extern, un timp de răspuns cât mai scăzut, o plajă a sensibilităţii ISO care să permită utilizarea din soare puternic (eventual cu un timp de expunere destul de scurt pentru a permite utilizarea blitzului pe soare - pentru ştergerea umbrelor inestetice) şi până în semiobscuritate. Sigur că ajută o viteză ridicată a fotografierii în rafală, dar pentru majoritatea evenimentelor un decalaj de la 3,5 la 5 sau chiar 6 imagini pe secundă poate fi suplinit de un ochi priceput, care să anticipeze corect dinamica evenimentului.

Acestea fiind spuse, în postările ulterioare vă voi prezenta echipamentele mele, cu considerentele care au stat la baza alegerii lor. Pentru un plus de relevanţă, ori de câte ori vor fi disponibile, voi include şi specificaţiile lor tehnice.

Rămâneţi aproape, în zilele următoare voi reveni cu impresii noi şi despre acestea ;) 

20 de comentarii:

  1. Nikon D3100 este un DSLR bun, util si incepatorilor datorita functiei Guide. Ai dreptate referitor la obiectivul de kit, pentru cine prefera calitatea este bine sa fie schimbat si tinut de rezerva, eu cel putin am varianta tamron 17-50 2.8 si este superb (dupa o calibrare de front-focus). In rest..se pot face foto superbe si cu un D3100, eu il am de 1 an jumate si il mai tin vreo 2 ani dupa care as cumpara un D7000 sau ce model o sa apara dupa el. Simt lipsa a 2 lucruri la D3100: lipsa auto focusului cu ob AF si nerecunoasterea obiectivelor vechi AI (care sunt superbe, sticla adevarata) asta insemnanand lucrul pe modul manual(care nu este un lucru rau insa cateodata trebuie sa fii putin mai rapid si nu strica recunoasterea in modul A sau S)

    RăspundețiȘtergere
  2. Domnul Lucian,va rog sa-mi spuneti dacă aveti o adresa de email unde va pot contacta,sunt pe cale sa-mi achizitionez un Nikon d3100,sunt la începutul drumului si as fii recunocatoare dacă mi-ati putea da câteva sfaturi,va citesc blogul si e foarte util tot ce scrieti aici! Multumesc

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sigur,

      Gasiti toate datele mele de contact pe pagina http://fotografiecluj.blogspot.com/p/lufoto-cluj-servicii-profesionale.html .

      Ștergere
  3. Domnul Lucian,as vrea sa stiu ce firma are obiectivele cele mai bune?Nikon sau Cannon?(stiu ca Nikon fabrica obiective dure si scot la un portret si cel mai mic detaliu,dar de Cannon nu prea stiu multe)

    RăspundețiȘtergere
  4. Un comentariu neoficial, bazat pe statistici realizate pe aparatele prietenilor si cunoscutilor: exista aparate Canon care merg de 8 ani si mai bine, fara semne de "oboseala", dar și obiective gripate chiar dupa puțin peste un an; exista aparate și obiective Nikon folosite cu succes in presa, peste 180.000 cadre - dar și aparate carora sa li se fi defectat mecansimul de ridicare a oglinzii dupa 30.000. În fond, e o chestiune de probabilitati, nu cred ca se poate hazarda nimeni la altceva decat aprecieri subiective.

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna ziua, referitor la comparatiile facute si limitarile bugetare de care spuneati, vreau sa fac un upgrade si doresc sa stiu in ce privinta este superior 18-105 lui 18-55 (sharp, contrast etc.)sau daca se merita mai bine varianta cu 2 obiective, din punct de vedere calitativ, nu vorbesc despre plajele focale, castigul este vizibil intre aceste obiective sau abia se poate observa. La 18-105 de la ce focala nu mai se vede umbra la blitzul de pe aparat, daca plec in plimbari scurte blitzul suplimentar dispare. Am dilema daca sa fac upgrade la 18-105 sau sa iau 35mm... Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  6. Din constatările mele, 18-105 e peste 18-55 la toate focalele folosite, mai puțin la cea mai largă, de 18 mm, unde 18-55 are un câștig ușor.

    În plus, 18-105 e singurul obiectiv zoom cu un preț rezonabil (acum mi se pare e 1200 lei, cu 100 mai scump decât când l-am luat eu, acum aproape 2 ani) la care elementul frontal nu se rotește, așa că puteți folosi ok și filtrul de polarizare (spre deosebire de 18-55, 55-200 și 55-300).

    Umbre de la blitzul încorporat nu am întâlnit decât dacă țin parasolarul pe obiectiv; fără el, totul e ok.. deși dacă fotografiați mult cu blitz, vă recomand unul extern.

    Fixul de 35 e excelent, însă are alt scop: fotografia rapidă în lumină existentă, la diafragme mai deschise. Dacă vă puteți deplasa față-spate relativ la subiect, e ok; alftel, se simte absența zoom-ului (care pierde însă la capitolul luminozitate, dar un zoom profi cu diafragmă constantă, precum 24-120 f/4 e deja aproape 4700 lei).

    Ideal va fi, în timp, să vă luați atât 18-105, cât și fixul de 35.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru raspuns, fraza de incheiere sunt intru totul de acord cu ea cred ca primul upgrade va fi 18-105 si apoi 35mm, nu stiam care sa fie ordinea tinand cont ca acum e ziua scurta si fotografia la diafragme deschise si mai ales de interior este mai des intalnita decat vara si de aici si ispita de 35mm...

      Ștergere
  7. salut, care ar fi aparatul ideal(kit complet) pentru un debutant in fotografiat evenimente? de preferat nou sau second hand
    ms

    RăspundețiȘtergere
  8. Salutare,

    În primul rând, aș începe prin a recomanda un curs de fotografie, unde te vei edifica asupra celor mai multe aspecte (și la final obții și atestatul necesar pt. înregistrarea ca PFA).

    Există fotografi cu experiență care nu trăiesc din fotografia de nuntă și, când sunt solicitați, scot realizări absolut excepționale cu aparate gen Canon 40D, de care un fotograf specializat în nunți ar râde (de multe ori, ei susțin că doar un D800E de 12.000 lei e bun... dar nu uita că mult e și marketing).

    Mai mult decât aparatul (și obiectivul), contează să știi criteriile de compoziție, să știi să te folosești de lumina existentă și când, cât și cum să dai cu blitzul...

    Eu pe lângă D3100-le de care ai citit mai sus pe pagină, mai am un D90 și un D70, sunt mulțumit de ambele. Poți arunca o privire asupra nou-anunțatului D7100, sau dacă fotografiezi des în natură, Pentax K-5 II e o opțiune excelentă (o dată când mi-am scăpat D90-ul în zăpadă mi-a părut rău că nu-mi luasem Pentax rezistent la apă, praf și îngheț, noroc că totuși nu s-a întâmplat nimic :).

    Dar înainte de a cheltui cu sculele, gândește-te dacă vei avea comenzi și de unde îți faci rost de ele (cea mai grea parte), altfel s-ar putea să constați că ai cheltuit mai mult decât chiar ai nevoie ca utilizator particular.

    RăspundețiȘtergere
  9. Am achizitionat si eu de curand un d3100 body, in oferta 210 euro si vroiam sa iau un obiectiv 18-200, ca sa am mai multe pozibilitati de fotografiere. ce imi recomandati pentru fotografii in natura, peizaje..etc ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Felicitări pentru achiziție, mai ales că a fost la un preț bun. 18-200 e un obiectiv la preț de sculă profesională, pe care însă profesioniștii evită să și-l cumpere, deoarece consideră că optica nu poate fi optimizată pentru plaja mare de focale pe care o acoperă.

      Costă 3499 lei în prezent; părerea mea e că mai bine schimbați obiectivele după necesități și ajungeți să acoperiți o plajă mai mare de focale, cu un 18-105 și un 70-300.

      Mai ales în natură, la fotografiat păsări, un 70-300 se mișcă excelent. Cu aparatul pus pe AF-Continuous, ține pasărea în zbor ff clară.

      Iar cu 18-105 acoperiți cam tot ce vă trebuie pt. fotografia de peisaj/forme de relief.

      Ieșiți cu totul la 3388 lei, deci mai ieftin decât cu 18-200 și ajungeți până la 300 mm - mult mai utili în fotografia wildlife. În plus, ambele obiective acceptă filtre identice, de 67 mm, deci scăpați de o grijă în plus, a achiziționării lor în dublu exemplar.

      Ștergere
    2. Sau, alternativ, poți merge pe o soluție de buget de la Tamron - un 18-270, despre care poți citi mai multe impresii de-ale mele pe http://calatorie-fotografie.forumgratuit.ro/t35-obiectivul-tamron-18-270-pentru-cei-care-doresc-versatilitate-maxima-la-o-calitate-acceptabila, mai ales că e la ofertă acum, cu 600 lei reducere printr-un voucher F64.

      Asta doar dacă vrei neapărat un all-around și să nu cheltuiești așa mult... altfel, tot cele două de care vorbeam înainte ar fi alegerea mai potrivită ;).

      Ștergere
  10. Buna,
    Eu as vrea sa-mi iau un aparat cu care sa pot face poze frumoase la competitiile de gimnastica. La competitiile organizate in tara lumina e destul de proasta dar la cele internationale e foarte buna doar ca pozele se fac de la distanta. Crezi ca acest aparat ar face fata? Nu m-as baga la ceva mai avansat ca nu am experienta cu DSLR-uri. Imi poti da un sfat te rog?
    Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  11. Tot eu :)
    Sau crezi ca ar merge mai bine un aparat foto compact cu zoom optic mai mare pentru nevoile mele avand in vedere ca nu vreau sa depasesc 2000 de lei pentru aparatul foto.

    RăspundețiȘtergere
  12. Salutare,
    Ar trebui să excluzi din start aparatele tip bridge - sunt tentante prin faptul că au zoom mare, însă focalizează totuși lent pentru sport, așa că riști să ai multe imagini suficient de mari, dar neclare, sau cu subiectul deja ieșit din cadru :|.

    Pentru viteză maximă și un zoom suficient (echivalentul a 11x de pe compacte, dacă socotim raportul dintre focala cea mai lungă și cea de 10 mm), ai putea merge pe un kit dublu-zoom cu un aparat mirrorless, Nikon V1. E la promoție la F64 și e fix la limita superioară a bugetului tău.

    Obiectivul 10-30mm l-ai putea folosi pentru peisaje și poze de grup, iar 30-110 (echivalentul 55-200-lui de pe DSLR-uri), pentru pozele de acțiune sportivă.

    Iar deși aparatul e mai prietenos cu începătorii decât DSLR-urile, dar păstrează multe funcții avansate pe când vei fi pregătită să le utilizezi.

    Poți citi mai multe despre aparatele mirrorless pe care le-am testat în postarea dedicată.

    Mult succes cu achiziția! Dacă mai ai nevoie de sfaturi, poți să mai ntrebi, iar dacă te hotărăști, aștept impresii :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Iti multumesc foarte mult, cred ca o sa optez pentru aceasta varianta.

    RăspundețiȘtergere
  14. inca un tampit care ridica in slavi programul manual

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Inca un cyber-cocalar care stie foarte bine sa dea cu barda, cat timp se ascunde in spatele anonimatului. Voi presupune ca esti foarte tanar, de unde imaginatia ca fotografia a aparut la Photokina 2012, si ca toate fotografiile bune din lumea asta au fost facute cu 3D-tracking si expunere spot, neaparat pe ultimul full-frame cu 36 MPx.

      Iti imaginezi ca Robert Capa, Dorothea Lange, Phillippe Halsman sau Henri Cartier-Bresson au avut exponometru incorporat in aparat, sistem de focalizare cu 51 de puncte si 70-200 f/2,8 cu motor ultrasonic? Nu prea cred... si totusi au intrat in istorie, bazandu-se pe abilitatile LOR si nu pe cele ale aparatului.

      Dincolo de aceasta, incearca sa fotografiezi zapada, artificii, scene cu multe lumanari aprinse sau apusuri de soare in modul Program... pana si in Shutter sau Aperture priority vei avea nevoie de compensare +/-. Nu mai vorbesc de panorame, star trails sau fotografie de noapte in care sa nu arzi zonele puternic iluminate.

      Pana nu stapanesti aparatul in modul manual, te va controla EL pe tine si nu invers... dar oricum le stii deja pe toate.

      Ștergere

Orice comentarii, sugestii şi exprimări de opinii sunt binevenite, cât timp sunt relevante, nu conţin limbaj care să instige la ură sau discriminare etnică, rasială sau de altă natură, la fapte antisociale sau ilegale, precum şi mesajele de tip spam.

Întreg conţinutul este proprietatea intelectuală a FotografieCluj, cu excepţia comentariilor, care aparţin creatorilor lor, a conţinuturilor semnalate ca atare, precum şi a mărcilor înregistrate şi a denumirilor comerciale, care sunt proprietatea deţinătorilor lor.